Votul uninominal intre realitate si dezinformare

Referendumul se apropie. Asupra oportunitatii acestui demers mi-am spus parerea in diverse ocazii. Citind mesajele primite pe blog, constat insa ca asupra votului uninominal exista o totala lipsa de informare. Voi incerca sa fac cuvenitele precizari in totala cunostinta de cauza. Voi incepe cu: Istoria recenta.
Inainte de 1989 se practica votul uninominal in conditiile existentei partidului unic ceea ce facea imposibila competitia. Candidatii erau prezentati in numele asa-zisului FDUS (Frontul Democratiei si Unitatii Socialiste) si nu al PCR. Ei erau prezentati individual, pe circumscriptii electorale si nu pe liste la nivel de judet. Tara era impartita in atatea circumscriptii – cati deputati urmau a fi alesi in Marea Adunare Nationala. Alegatorii isi manifestau optiunea pentru un singur deputat – respectiv il votau, sau nu, pe candidatul propus. In anii `80, pentru a da iluzia unei competitii, in unele circumscriptii au inceput sa fie propusi de catre acelasi FDUS cate doi sau trei candidati. ( Spre exemplu eu am fost astfel ales ca deputat de Huedin in 1965, de Oltenita sau de Pascani- cand lucram la Iasi ).
Votul pe liste de partid a fost introdus, incepand cu alegerile din mai 1990, mai ales la propunerea reprezentantilor PNL si PNTCD ( d-nii Campeanu, Ratiu si Coposu ). Acesta avea rolul de a fi un mijloc de consolidare a partidelor ca structuri politice, baza oricarui sistem democratic pluralist. Se avea in vedere si experienta antebelica a Romaniei, respectiv din 1946, anul ultimelor alegeri democratice in sistem pluripartit, imediat dupa razboi. Eu, ca si cei mai tineri decat mine nu am cunoscut aceasta experienta.
Sistemul uninominal s-a practicat si se practica in tari in care nu exista pluralism politic sau in tari cu un sistem politic dominat de doua partide care se succed periodic la putere (cum este cazul SUA si al Angliei).
In ceea ce priveste alegerea Presedintelui pana in 1990 in Romania nu a existat asa ceva ! Nici Gheorghiu Dej, nici Ceausescu nu au fost alesi prin scrutin popular, ci proclamati ca atare, prin vot deschis si „aclamatii” de catre Marea Adunare Nationala.